Sărbătorile de iarnă reprezintă o perioadă specială, plină de veselie și momente de bucurie petrecute în familie. Totuși, pentru copii, acest sezon poate fi o provocare din punct de vedere alimentar. În abundența dulciurilor tradiționale, băuturilor îndulcite și meselor bogate, părinții trebuie să fie conștienți de importanța menținerii unei alimentații echilibrate.

Este important ca părinții să își amintească faptul că sărbătorile nu ar trebui să fie asociate exclusiv cu alimentele. Accentul poate fi pus pe activități recreative și timp de calitate petrecut împreună. O plimbare în aer liber, patinajul sau o seară de jocuri de societate poate înlocui tentația de a consuma gustări nesănătoase.

Efectele negative ale excesului de zahăr asupra sănătății copiilor

Zahărul, deși atractiv datorită gustului său plăcut, poate fi dăunător atunci când este consumat în cantități mari. La copii, excesul de zahăr poate provoca:

1. Creșteri rapide ale glicemiei, urmate de scăderi bruște ce duc la fluctuații de energie și iritabilitate.
2. Probleme dentare: Cariile dentare sunt direct legate de consumul frecvent de dulciuri și băuturi îndulcite. În perioada sărbătorilor, tentația de a consuma astfel de produse este mai mare, iar igiena dentară poate fi uneori neglijată.
3. Riscul de obezitate: Sărbătorile aduc mese abundente, iar dacă acestea sunt completate cu dulciuri bogate în calorii, riscul de creștere în greutate crește semnificativ. Obezitatea este un factor de risc pentru afecțiuni precum diabetul de tip 2 sau bolile cardiovasculare.
4. Impactul asupra imunității: un consum ridicat de zahăr poate afecta negativ funcționarea sistemului imunitar, putând crește predispoziția pentru răceli și infecții, atât de frecvente în sezonul rece.

 

Cum să limităm consumul de zahăr?

Părinții pot face alegeri inteligente pentru a limita impactul negativ al zahărului asupra sănătății copiilor:

Dulciurile procesate pot fi înlocuite cu alternative sănătoase: fructe proaspete, fructe uscate fără adaos de zahăr sau deserturi pregătite acasă în care se poate controla cantitatea de îndulcitori folosită. 

Stabilirea unor porții rezonabile: Copiii pot consuma dulciuri, dar în cantități moderate. În locul accesului nelimitat la bomboane sau prăjituri, se pot stabili porții fixe și intervale clare pentru consum.

Hidratare corespunzătoare: sucurile și băuturile carbogazoase se pot înlocui cu apă, ceaiuri neîndulcite sau sucuri de fructe preparate acasă.

Implicarea copiilor în gătit: Activitățile de pregătire a meselor pot fi o oportunitate excelentă de a învăța copiii despre importanța alimentelor sănătoase. Împreună, se pot prepara rețete nutritive, folosind ingrediente naturale.

 

Suntem încântați să vă anunțăm că Dr. Alexandru Thiery a fost distins cu titlul de „Master Surgeon” de către Surgical Review Corporation (SRC).
 
Acest titlu este o recunoaștere internațională a expertizei sale în chirurgie spinală robotică.
Prestigioasa distinctie se acordă în urma unui proces riguros de certificare al SRC și îl poziționează pe dr. Thiery printre puținii specialiști din lume care pot trata cazuri complexe de scolioză și alte afecțiuni spinale cu ajutorul chirurgiei robotice asistate.
 
Pentru pacienții mai mici sau mai mari, părinți, bunici, pentru echipa Recover această distincție este și o confirmare firească a profesionalismului și calităților umane deosebite de care dă dovada dr. Thiery.
 
Cu mii de intervenții chirurgicale realizate, sute de pacienți și peste 25 de ani dedicați sănătății și binelui, Dr. Thiery continuă să inspire încredere, respect, speranță și zâmbet în fiecare zi.
 
Felicitări Dr. Thiery pentru această realizare deosebită! Suntem fericiți pentru tot binele pe care-l aduceți în viața oamenilor și membrilor echipei Recover!

Suntem mândri să avem un profesionist de talia doctorului Thiery în echipa noastră, un adevărat lider în domeniul său și un exemplu de excelență medicală!

Incepând cu 1 iulie 2024, dr. Alexandru Thiery a primit acreditarea SRC – Chirurg de excelență în chirurgie robotică spinală. Suntem mândri să avem un profesionist de talia doctorului Thiery în echipa noastră, un adevărat lider în domeniul său și un exemplu de excelență medicală!

Astăzi este Ziua Internațională a Piciorului Varus Equin, o zi dedicată creșterii conștientizării asupra acestei deformări congenitale a piciorului care poate fi corectată cu tratamente adecvate,  în final asigurâdu-se o viață normală și activă copiilor.

Piciorului Varus Equin afectează aproximativ 1 din 1.000 de nou-născuți.

Numele care a revoluționat tratamentul piciorului varus equin este dr. Ignacio Ponseti, iar metoda Ponseti dezvoltată de către acesta este recunoscută la nivel internațional ca fiind golden standard în corectarea acestei deformări a piciorului.

În   prezent, prin succesorul său de la Universitatea Iowa, dr  Jose Morquende, acest tratament continuă să aducă fericirea pentru mulți copii cu varus equin.

În Clinica Recover, munca dr Ponseti a fost începută în urmă cu peste 10 ani de către dr Alexandru Thiery, iar în prezent este continuată de către dr Raluca Ghiță, ortopezi cu experiență în tratamentul piciorul varus equin, cu specializări făcute fie la Universitatea Iowa, fie sub coordonarea dr Anna Maria Ey, la Sant Joan de Deu Barcelona Hospital.

Pentru întreaga echipă Recover, ziua de 3 iunie ne reamintește de fiecare copil pe care l-am tratat cu resposabilitate, de bucuria primilor pași pe care aceștia i-au făcut, de emoția părinților  care si-au văzut copiii cu piciorușele drepte.

Să celebrăm împreună curajul și determinarea acestor copii și a familiilor lor!

Iar dr Raluca Ghiță  știe că alături de micuții pacienți, poate să transforme visul oricărui copil cu varus equin în realitate. Pentru că fiecare copil merită să meargă și să alerge, să se joace și să fie fericit.

Citeste „Piciorul varus equin: Metoda Ponseti

În fiecare caz de scolioză, accentul cade pe necesitatea unei abordări personalizate a tratamentului, luând în considerare diversitatea factorilor precum vârsta pacientului și severitatea curburii. Este esențială familiarizarea cu principiile fundamentale ale terapiei pentru a aborda corect această afecțiune.

Considerăm că primul pas constă în a înțelege ce este scolioza, explorând cauzele care stau la baza „înclinării coloanei vertebrale”, precum și modul în care putem sprijini în mod eficient pacientul, în calitate de părinți, medici sau terapeuți.

Tratamentul scoliozei reprezintă o preocupare majoră, iar în abordarea sa, avem de-a face cu trei piloni esențiali: kinetoterapia (metoda Schroth), corsetul și chirurgia spinală.

Toate aceste aspecte sunt aduse în discuție într-un interviu realizat de Bogdan Goga, fizioterapeut, Preşedintele Asociaţiei Terapie pentru Mişcare și Alexandru Thiery, Medic Primar Ortopedie Pediatrică. Se explorează eficacitatea kinetoterapiei (metoda Schroth), percepția asupra corsetului – un dispozitiv medical adesea primit cu rezervă de către copii, precum și detaliile intervenției chirurgicale spinale și procesul de recuperare post-operatorie.

Cu bucurie veți descoperi că intervenția chirurgicală în cazul scoliozei, când este indicată corect, poate marca un nou început în viața pacienților, permitându-le acestora să-și reia activitățile sportive și pasiunile. Cazurile de succes, precum cel al studentului la medicină care și-a reluat activitatea sportivă după intervenția pentru scolioză,  ilustrează posibilitatea unei recuperări complete cu abordarea corectă și angajament din partea pacientului. 

Vizioneaza interviul

La sfârșitul săptămânii trecute,  dr. Alexandru Thiery a fost prezent la întâlnirea Spine Experts Group de la Ljubljana. Dr. Alexandru Thiery,  Medic Primar Ortopedie Pediatrică, este unul din cei 10 chirurgi din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est care a participat în 2003, la Castle Mockrice, în Slovenia, la constituirea acestui grup de experți în chirurgie spinală. 

Principalul obiectiv al Spine Experts Group este dezvoltarea acestui domeniu într-o regiune în care cazuistica complexă necesită o abordare particulară. 

Vă invităm să descoperiți lumea tehnologiei medicale de vârf, în cadrul unei prezentări dedicate abordării robotice a deformărilor vertebrale pediatrice. 

Într-o era a inovației continue, descoperă cum tehnologia robotică revoluționează modul în care tratăm și corectăm aceste condiții complexe la cei mai mici pacienți.

LINK prezentare

Este un moment oportun să discutăm despre poziția școlarului în bancă sau pe scaun – atât de importantă în prevenirea afecțiunilor coloanei vertebrale. 

Dr. Daniela Găman, Medic Primar Recuperare Medicală, ne împărtășește 10 lucruri la care sa fim atenți pentru a avea un mediu de învățare sănătos pentru copilului nostru:

1. Ne asigurăm că școlarul stă cu spatele drept, iar baza coloanei vertebrale este sprijinită de spătarul scaunului. Aceasta postură asigură distribuirea corectă a presiunii pe coloana vertebrală.

2. Unghiul format în zona genunchilor și șoldurilor săfie de aproximativ 90 de grade (urmăriți în imaginea de mai sus)

3. Picioarele să fie pe podea/ suport pentru picioare. Acest lucru ajută la stabilizarea coloanei vertebrale și la menținerea poziției corecte a corpului.

4. Biroul și scaunul școlarului sa fie potrivite pentru vârsta și înălțimea lui. Biroul trebuie să fie la înălțimea corecta pentru a permite un unghi corect al mâinilor/coatelor atunci când școlarul scrie/lucrează la calculator.

5. Reduceți timpul petrecut în poziții statice, încurajați copilul să se ridice, să facă exerciții ușoare.

6. Rucsacul să fie folosit cu ambele bretele pentru umeri, iar greutatea distribuită uniform in interior. Acesta nu ar trebui să depășească 10-15% din greutatea corporală a elevului. Trebuie purtat pe ambii umeri, nu doar pe unul. În felul acesta se previn durerile de spate, de umeri, pozițiile vicioase.

7. Asigurați-vă că monitorul este la nivelul ochilor pentru a preveni aplecarea excesiva a capului.

8. Nu uitați de pauze regulate, ajută la prevenirea oboselii și tensiunii musculare.

9. Încurajați copilul sa facă sport! Un stil de viață activ și activități fizice regulate întăresc mușchii spatelui și asigură sănătatea coloanei vertebrale.

10. Consultați medicul dacă observați anumite poziții vicioase/posibile afecțiuni ale coloanei vertebrale.

Dr. Daniela Găman – Medic Primar Recuperare Medicală, Clinica Recover

Cât este de important să avem grijă de coloana noastră vertebrală?

În cadrul patologiei umane, aspectele cel mai des întâlnite se referă la suferințele discovertebrale și consecutiv radiculo-neurale, în special la nivelul lombar, dar cu o pondere crescândă și la nivel cervical, ca urmare a pozițiilor fixe prelungite la birou, stând aplecați asupra ecranelor. 

Trebuie să menționăm că un element extrem de important al scheletului corpului uman este coloana vertebrală („scheletul axial”), cea care găzduiește un segment vital al sistemului nervos – măduva spinării până la nivelul L1, L2. Practic, cu excepția zonelor mici ale extremității cefalice, întregul corp se află sub controlul complex (senzitiv, motor, vegetativ) al sistemului nervos central și periferic (prin intermediul nervilor spinali). 

Prin urmare, afectarea unuia sau mai multor nervi spinali, sau chiar mai grav, a măduvei spinării, poate duce la tulburări, adesea severe, în diverse părți ale corpului și uneori chiar la deces.

Stiați că:

aproximativ 90% din populație caută asistență medicală pentru dureri lombare (low back pain) măcar o dată în viață?

Această manifestare, cunoscută sub denumirea de lombosacralgie, nu reprezintă o boală în sine, ci este o consecință a unor boli cu cauze variate.

 

Din punct de vedere biologic, o schimbare semnificativă a avut loc odată cu tranziția de la cvadrupedie la ortostatism, ceea ce a generat probleme de echilibrare și redresare, dinamice, mult mai complexe decât cele din sprijinul tetrapodal. Acest echilibru dinamic este menținut prin activitatea continuă a unui număr mare de grupe musculare (multe dintre ele având inserții și acționând la nivelul coloanei vertebrale). Astfel, solicitările prin forțe musculare generează consecințe mecanice cu repercusiuni semnificative din punct de vedere biochimic, fiziologic și morfopatologic.

Degenerarea discului intervertebral este un proces îndelungat, specific înaintării în vârstă. Iar dezechilibrele musculare favorizează degenerarea acestuia, precum și a altor structuri de la nivelul coloanei.

Abordarea terapeutică în cazul durerilor lombare joase variază în funcție de cauză. Aceasta poate fi de natură vertebrală (biomecanică, tumorală, infecțioasă, inflamatorie) sau nevertebrală (de ex.: cauză renală / retroperitoneală / digestivă intraabdominală).

De retinut este că atitudinea corectă constă în solicitarea unui consult medical și evitarea automedicației. Medicul are posibilitatea să recomande un tratament specific după un examen clinic detaliat în cabinet, posibil completat de investigații paraclinice (de laborator, imagistice).

Durerea lombară joasă de cauză vertebrală beneficiază, de cele mai multe ori, de tratament conservator (tratament de recuperare – reabilitare medicală – fiziokinetoterapie). Respectarea regulilor de protecție a coloanei, precum și a regulilor de sănătate la locul de muncă, combinate armonios cu exerciții specifice pentru menținerea funcționalității normale a coloanei, asigură o viață fără dureri vertebrale persistente și fără perioade invalidante.

ATENȚIE! Dispariția durerii vertebrale nu înseamnă vindecare, nu înseamnă restabilirea sănătății coloanei vertebrale.

Material realizat de: Dr. Daniela Găman – Medic Primar Recuperare Medicală, Clinica Recover

Afecțiunile acute în pediatrie au caracter sezonier, adică, deși le putem întâlni pe tot parcursul anului, au o frecvență mai mare în funcție de anotimp. În timpul verii întâlnim des afecțiunile gastrointestinale, alergiile și insolațiile.

Pentru diagnosticul corect și pentru recomandări de tratament adecvat, este necesar consult la medicul pediatru. În anumite situații, un tratament inadecvat sau neadministrat în timp util, poate să ducă la agravarea afecțiunii.

Boli digestive

Boli digestive – cuprind mai multe afecțiuni, determinate de agenți cauzatori diferiți, care au simptomatologie similară, însă necesită tratament diferit: enteroviroze (Rotavirus, Adenovirus, Norovirus, Enterovirus), gastroenterocolite bacteriene (Shigell, Salmonella, Campylobacter), toxiinfecțiile alimentare (Stafilococi, Enterococi).

Prevenție:

• evitați zonele foarte aglomerate: deși simptomatologia este preponderent digestivă, enterovirozele au o perioadă în care sunt transmisibile prin căile respiratorii, în primele 24-48h, perioada în care nu sunt clinic evidente, însă bolnavul este foarte contagios;
• enterocolitele bacteriene și toxiinfecțiile alimentare se transmit prin consumarea alimentelor contaminate: evitați să oferiți copilului dumneavoastră alimente procurate din surse incerte: tarabe, bâlciuri, vânzători ambulanți; spălați bine fructele și legumele proaspete.

 

Simptome:

• febră
• cefalee (durere de cap)
• dureri abdominale, greață, vărsături, scaune modificate – diareice sau apoase, uneori numeroase.
• În lipsa tratamentului poate să apară sindromul de deshidratare acută, este mai frecvent la copiii cu vârstă mică, sugari și preșcolari – semnele acestuia fiind: alterarea stării generale, apatie, oligurie (urinează rar și puțin cantitativ), tahicardie.

 

Tratament:

• comun pentru toate, indiferent de agentul patogen – este necesară menținerea sau restabilirea unei stări de hidratare adecvate:
• tratament pentru pierderi: oprirea vărsăturilor, limitarea numărului de scaune;
• asigurarea unui aport optim de lichide pentru a asigura necesarul și a reface pierderile, pe cale orală sau intravenos;
• refacerea florei intestinale afectate de boală prin administrarea de Probiotic, restabilirea motilității corecte a tractului digestiv;
• pentru enterocolitele bacteriene și toxiinfecțiile alimentare este necesar tratament cu antibiotic, care diferă în funcție de agentul patogen

Alergii

Alergii  – cuprind alergiile respiratori și conjunctivitele alergice, cauzate de expunerea la praf, polen, piscine clorinate excesiv, sprayuri; alergiile alimentare sau medicamentoase; dermatitele de contact, secundar expunerii tegumentelor la agresori: expunerea excesivă la soare, produse cosmetice, haine sintetice, piscine cu apă incorect tratată, înțepăturile de insectă.

Prevenție:

• evitați să expuneți copilul la medii cu praf sau polen;
• folosiți produse cosmetice adaptate vârstei lui, cu cât mai puțini coloranți și parfumuri;
• folosiți repelenți (substanță care prin calitățile sale organoleptice (gust, miros) au rolul de a îndepărta) pentru insecte adecvat vârstei copilului;
• evitați piscinele cu apă tratată îndoielnic sau care nu afișează tipul de tratament aplicat apei;
• folosiți îmbrăcăminte lărguță din fibre naturale, pe cât posibil;
• nu îi oferiți alimente care conțin coloranți sintetici în cantități mari (jeleuri, înghețată „bubble-gum’’, acadele, etc).

Simptome:

• în cazul conjunctivitelor, rinitelor alergice, alergiilor respiratorii apar ‘’mâncărimi’’ (prurit) la nivelul nasului și ochilor, strănut frecvent, rinoree, conjunctive eritematoase;
• uneori pot să apară și simptome mai grave, care impun vizita urgentă la medic – tuse spastică în accese, dispnee, polipnee, wheezing (respirație dificilă, rapidă, șuierătoare);
• alergiile alimentare și cele de contact au ca expresie clinică, cel mai frecvent, erupțiile tegumentare (pe piele), care sunt polimorfe și nespecifice;
• !!! simptomele grave, care pot să apară în oricare dintre alergiile menționate, sunt edeme palpebrale (de pleoape), auriculare (urechi), de buze, de limbă, de articulații, alterarea stării generale, respirație șuierătoare, tahicardie, colaps (leșin) – prezența oricăreia reprezintă urgențe medicale reale și este necesară solicitarea urgentă a ajutorului (ambulanță, cameră de gardă spital);

 

Tratament: în funcție de severitatea simptomelor și de agentul cauzator:

• hiper-hidratare
• decontaminarea tegumentelor
• antihistaminic topic local sau sistemic
• bronhodilatator
• corticoterapie topică locală, sistemică sau inhalatorie.

Insolația

Insolația: reprezintă o urgență medicală. Este o afecțiune care apare în urma supraîncălzirii organismului și a deshidratării consecutive, survenită cel mai frecvent ca urmare a expunerii prelungite la temperaturi crescute, uneori coroborat cu efort fizic susținut în mediu cu temperaturi mari +/- deshidratare preexistentă; 

Are grade variate de severitate, putând să ajungă amenințătoare de viață, afectează atât copiii cât și adulți, însă este cel mai rapid clinic manifestată și severă la sugari și copii mici (sistem nervos central în curs de dezvoltare). Ca urmare a supraîncălzirii corpului (>40⁰C), apar dificultăți de termoreglare la nivelul centrilor sistemului nervos central.

• Prevenție:
• evitați expunerea copilului la căldură, în special în zilele caniculare – respectați recomandările privind orele potrivite pentru plajă și plimbări în zilele cu disconfort termic ridicat;
• hainele trebuie să fie din fibre naturale, largi, să permită scăderea temperaturii corporale prin transpirație; se recomandă purtarea pălăriilor, a șepcilor sau bandanelor, deschise la culoare;
• folosiți creme de protecție solară adecvate vârstei (arsurile solare scad capacitatea corpului de a reduce temperatura prin transpirație);
• copilul trebuie să fie hiperhidratat în zilele toride, pentru a suplini și pierderile;
• va fi evitat efortul fizic susținut sau intens în condiții de caniculă;
• NU LĂSAȚI NICIODATĂ copiii închiși în mașina parcată în zilele caniculare, nici chiar pentru scurt timp (cumpărături, etc)

 

Simptome:

• febră înaltă/ frisoane
• fatigabilitate (moleșeală)
• alterarea stării generale: confuzie, agitație, delir (în formele grave convulsii sau chiar deces)
  o cefalee (durere de cap), fotofobie (deranjează lumina)
• greată, vărsături
• vertij (amețeală)
• polipnee (respirație rapidă)
• tahicardie (bătăi rapide ale inimii)
• buze și mucoase uscate, cearcăne
• oligurie (urinează rar și puțin cantitativ)

 

Tratament:

• primul gest util este plasarea pacientului în mediu răcoros și umbros, manevre hipotermizante
• baie în cadă cu apă călaie lășată să se răcească progresiv, comprese reci în special în regiunile articulațiilor mari, pe lângă gât, pe abdomen – zonele bine vascularizate, cu vase mari, care pot grăbi scăderea temperaturii, împachetări în prosoape ude;
• În cele mai multe situații este necesar să fie administrate lichide și electroliți pentru suplinirea pierderilor prin transpirație, dacă pacientul nu varsă, se poate încerca administrarea de soluții de rehidratare orală sau soluții care conțin electroliți pentru sportivi de tipul Gatorade sau similar;
• În cazul în care asociază vărsături, rehidratarea se va face în spital prin administrarea de soluții perfuzabile;
• s-a constatat că nu este eficientă administrarea antitermicelor uzuale (Ibuprofen, etc);
• afecțiunea este o urgență medicală – dacă nu se obțin rezultate rapid favorabile după tentativele de scădere a temperaturii corpului pacientului, este necesară solicitarea ajutorului medical specializat de urgență.

Material realizat de Dr. Anca Lupu – Medic Specialist Pediatru, Clinica Recover

Dezvoltarea psihomotorie a sugarului trece prin etape succesive pentru a duce la sfârșitul primilor trei ani de viață la: mersul independent, controlul sfincterian, dezvoltarea limbajului și a relațiilor sociale. Particularitățile întâlnite la unii copii pot surprinde sau chiar îngrijora familia: sunt simple variante de dezvoltare sau anomalii indicative ale unei boli?

Primii pași, primele zâmbete, primele cuvinte… Iată câteva puncte de știut țînând cont de faptul că fiecare copil progresează în ritmul lui.

La naștere, bebelușul are așa numitele reflexe arhaice. Acestea sunt mișcări automate, involuntare care apar în timpul vieții fetale. Suge, își strânge mâna foarte tare când îi pui un deget în palmă, merge când îl țîi drept. Aceste reflexe înnăscute vor dispărea treptat pentru a face loc unor reflexe voluntare începand cu vârsta de două luni.

În jurul vârstei de 2-3 luni sugarul începe să zâmbeasca ’cu sens’, ca răspuns la mimica adultului. Își întoarce capul pentru a urmări obiectele și își flutură mâinile și picioarele. Corpul lui devine din ce în ce mai tonifiat: mușchii gâtului devin treptat fermi, reușește să își ridice capul și umerii atunci când este pus pe burtă. Bebelușul este foarte curios, îi place să urmărească tot ce se întâmplă în jurul lui.

În jurul vârstei de 4 luni  începe să se întoarcă pe o parte, încerca să treacă pe spate sau pe burtă, iar treptat, până la 5-6 luni să se rostogolească complet.

De la vârsta de 6 luni, unii copii se pregătesc să ’se târască’ sau să meargă în ’4 labe’ iar pe la 6-7 luni, bebelușul stă singur în șezut. Copilul își coordonează din ce în ce mai bine mișcările și duce mâinile la gură, prinde obiectele, apucă cu palma şi degetele, transfera jucăriile dintr-o mană în alta și își duce cu ușurință picioarele la gură . De asemeanea, începe să spună silabe repetate : mă-mă, ba-ba, da-da- ceea ce numim „ lalalizarea” .

La vârstă de 8 luni, bebelușul începe cu adevărat să se deplaseze: fie prin ‘tarare’, fie în ‘4 labe’ cu mai mare încredere. În această etapă, unii copii se ridică și avansează agățându-se de mobilier.

 În jurul vârstei de 10 luni, el este capabil să se ridice la marginea patului, să facă câțiva pasi laterali și chiar să stea singur în picioare câteva momente. Își folosește brațele pentru echilibru. Pune 2 cuburi unul peste altul, imită gesturi simple: „Bravo”, „pa-pa”.  Își recunoaște numele și întoarce capul la strigarea numelui.

Majoritatea copiilor merg între 11 și 18 luni așadar, în jurul vârstei de 1 an la început nu este foarte stabil și merge cu picioarele larg depărtate, se lovește și cade frecvent. Îi place să împingă, să miște lucruri (cărucioare, scaune). Se urcă pe mobilă, dar nu știe întotdeauna să coboare. Participă și inițiază „cucu-bau”, manipulează cu intenţie obiecte (scutură clopoţelul, scoate şi pune câteva obiecte în recipiente ). Mergând bine pe la 15 sau 16 luni, unii copii încep să alerge și să urce scările cu ajutor. La 18 luni, teoretic, micuțul este din ce în ce mai stabil în mers și deja începe să alearge . Au apărut deja primele cuvinte cu sens și poate spune până la aproximativ 10 cuvinte, indică ce doreşte prin gest, arata părțile corpului (ochi, gura, nas), bea din cană și loveşte mingea cu piciorul.

Între 19 și 24 de luni, copilul dobândește noi abilități motorii. Aleargă, urcă și coboară scările cu stabilitate, știe să sară de la o înălțime mică. De asemenea, este capabil să se urce pe o piesă de mobilier și de data aceasta  să și coboare de pe ea, poate să cânte și îi place să danseze când aude muzică. Formează propoziții scurte, cere la baie pe parcursul zilei, își culca păpușă sau parchează mașinuță. Începe să manifeste frecvent reacţii de opoziţie la solicitări (perioadă normală de opoziţie), identifică și părţi mici ale corpului (bărbie, umăr, sprâncene), se spală şi uscă pe mâini independent.

Între 24 și 36 de luni, urcă și coboară scările perfect, știe să sară din ce în ce mai bine dezprinzând picioarele de la pământ, aleargă din ce în ce mai repede. Îi plac jocurile în aer liber, ridică, aruncă și lovește o minge și aproape se îmbracă singur. Dezvoltarea motorie este aproape completă. La 3 ani, unii copii încep să meargă și cu tricicletă.

Acestea sunt repere pe care ar trebui să le avem în minte, însă copiii nu se dezvoltă în toate domeniile într-un mod liniar și sincron, iar toate etapele dezvoltării psihomotorii nu sunt dobândite la vârste specifice, ci în intervale de timp, în funcție de copil. Nu trebuie deci să ne îngrijoram precoce.

În caz de îndoială, nu ezitați să discutați cu medicul de famile sau medicul pediatru care urmărește copilul, care vă pot îndruma dacă vă fi necesar către un medic specialist neurolog/ortoped pentru investigații suplimentare daca se considera necesar sau pentru un program adaptat de kinetoterapie.

Articol realizat de Dr. Alexandra Faleschini – Medic Specialist Neurologie Pediatrică